Prezenta strategie este urmarea declansarii de catre Inspectia Muncii
a Campaniei Nationale de identificare si sanctionare a muncii fara
forme legale, campanie ce se va derula in anii 2001-2003, cu
implicarea directa a Inspectoratului Teritorial de Munca Sibiu.
Obiectivele campaniei raspund cerintelor puse in fata institutiei
noastre de Programul de guvernare, iar atingerea acestora va da masura
implicarii inspectorilor de munca in supravegherea acestui delicat
segment al pietei muncii.
La elaborarea strategiei au fost avute in vedere recomandarile
Inspectiei Muncii si experienta ITM Sibiu in activitatea de
combatere a muncii fara forme legale, anterioara declansarii campaniei
la nivel national.
Expresia uzitata pentru munca fara forme legale este munca
“la negru” si reprezinta o activitate profitabila desfasurata
inafara cadrului legal reglementat. Ea nu este evidentiata scriptic,
fiscalizata, protejata, asigurata sau asistata social, lucratorul
fiind la discretia celui in folosul caruia presteaza munca.
Munca in afara cadrului legal este prezenta si se manifesta
sub mai multe forme, dintre care amintim:
• Activitate nenormata, total neevidentiata si nefiscalizata,
desfasurata inafara contractului individual de munca sau conventiei
civile, fara stat de plata legal intocmit si plata obligatiilor
la bugetul de stat, fara pontaj pentru evidentierea normei de timp,
fara documente privind norma de productie si felul muncii si nenominalizarea
in nici un fel a persoanei care presteaza munca;
• Munca partial neevidentiata si nefiscalizata realizata prin
evidenta dubla si asa numita plata “in mana”
reprezentand plus fata de evidenta din documente;
• Incorecta evidentiere a productiei realizate in norme
de timp epuizante, mai mari de 8 ore, lucratorul fiind abuzat si
aflandu-se la discretia patronului;
• Munca pe conventia de 3 ore pe zi care in realitate
se desfasoara in intervalul de 8 – 12 ore pe zi;
• Specula, comertul ilicit si contrabanda;
• Munca ocazionala, in sezon;
• Activitatea domestica in gospodariile populatiei;
Munca in asa numitele “perioade de proba”, neevidentiata
in documente.
Activitatile economice in care au fost identificate cazuri de
munca “la negru”
Din experienta anterioara a inspectoratului a rezultat ca munca
“la negru” este favorizata in toate sectoarele economiei
in care se manipuleaza bani numerar, context in care activitatea
comerciala in acceptiunea cea mai larga a termenului, este zona
predilecta de manifestare.
Ca urmare, in judetul Sibiu munca “la negru” se intalneste
in constructii, prestari de servicii, comertul organizat si
neorganizat, stradal, in piete, targuri dar si in
sectoare greu accesibile cum sunt agricultura si exploatarile forestiere.
Exista munca “la negru” si in activitatile industriale
si de tip industrial, in special in localitatile din judet,
dar fenomenul nu este de amploare.
O particularitate a muncii “la negru” in judetul Sibiu,
data fiind pozitia sa geografica, o constituie contrabanda cu produse
prin micul trafic si comertul ilicit. Se intalneste
in special in marile piete si targuri din municipiu si judet.
Cauzele muncii “la negru”
Cauzele muncii “la negru” sunt extrem de variate,
au o determinare multifactoriala si tin de situatia economica a angajatului
si angajatorului la un moment dat, de nivelul de instruire a acestora
si nu in ultima instanta, de cadrul legal si regimul sanctionator.
Apreciem ca semnificative urmatoarele cauze:
• dezechilibrul dintre cererea si oferta de locuri de munca
pe piata muncii, datorat disparitiei marilor unitati industriale sau
a restructurarii acestora cu personal restrans;
• fiscalitatea apreciata drept ridicata de catre majoritatea
operatorilor de pe piata muncii;
existenta economiei subterane;
• faptul ca marea majoritate a angajatorilor sunt adeptii politicii
de obtinere a unor profituri importante pe termen scurt, in
detrimentul strategiilor de dezvoltare a firmei pe termen mediu si
lung;
• instabilitatea economico-financiara a unor intreprinderi
private din categoria IMM-urilor;
• vulnerabilitatea unor largi categorii socio-profesionale rezultata
din faptul ca isi gasesc cu greu un loc de munca conform cu
pregatirea de specialitate si experienta in domeniu;
• nivelul scazut al reconversiei profesionale;
• veniturile mici ale unei parti importante din populatia activa
si foarte mici pentru pensionari si nevoia presanta de completare
a acestora pana la nivelul de acceptabilitate al individului;
• numarul mare de absolventi a diferitelor forme de invatamant
in cautare de lucru, ca rezultat al unor cifre de scolarizare care
nu tin cont de cererea de pe piata muncii, ci sunt dictate fie de
dorinta mentinerii cu orice pret a institutiei de scolarizare, fie
din ratiuni comerciale;
• regimul sanctionator doar pentru angajator, nu si pentru angajat.
Dezavantajele muncii "la negru"
Munca fara forme legale prezinta o serie de dezavantaje, atat
pentru angajat, cat si pentru angajator.
Intre dezavantajele muncii “la negru” pentru angajat
mentionam urmatoarele:
• nu beneficiaza de salariul minim pe economie, sporuri salariale
determinate de vechime, conditii de munca; • nu beneficiaza
de reducerea normei de timp ca urmare a conditiilor de munca;
• nu i se plateste diurna pentru deplasare si detasare si indemnizatia
de transport; • nu primeste indemnizatie de transfer;
• nu are dreptul la concediul legal de odihna platit si alte
concedii legal reglementate pentru evenimente deosebite (casatorii,
deces, nasterea unui copil in familie), pentru studii etc.;
• nu este asigurat pentru riscuri previzibile si imprevizibile
cum sunt: invaliditatea, accidentele de toate felurile, bolile, maternitatea,
batranetea, decesul; • nu are dreptul la indemnizatii
pentru incapacitate temporara de munca cauzata de boli obisnuite sau
de accidente inafara muncii, boli profesionale si accidente
de munca; • nu beneficiaza de prestatii si asistenta pentru
prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca
cum sunt: indemnizatia pentru trecerea temporara in alta munca,
indemnizatia pentru reducerea timpului de munca si pentru carantina,
ajutoare pentru diferite proteze, tratament balnear gratuit sau partial
gratuit si reabilitare profesionala; • nu beneficiaza de
indemnizatia pentru maternitate (concediu pre si post natal) precum
si pentru cresterea copilului sau ingrijire de pana la
2 ani sau ingrijirea copilului bolnav. (Aceste drepturi se cuvin
numai asiguratului care are un stagiu de cotizare de cel putin 6 luni
realizat in ultimele 12 anterioare producerii riscului);
• nu beneficiaza de pensie de limita de varsta, anticipata,
anticipata partial, de invaliditate sau de urmas; • nu se
acorda ajutorul de deces; • nu beneficiaza de asistenta
medicala gratuita, medicamentatie gratuita sau compensata; nu se bucura
de drepturile protective privind securitatea si sanatatea in
munca, de echipament de lucru si protectie si alimentatie antidot
la care ar avea dreptul in functie de specificul activitatii;
• nu beneficiaza de somaj si indemnizatie de sprijin; •
nu are dreptul la cursuri gratuite de calificare, recalificare si
reconversie profesionala precum si alte masuri active legal reglementate
in vederea exercitarii unei activitati sau ocuparii unui loc
de munca; • nu i se platesc tichete de masa; •
nu se bucura de protectia legala a femeilor si copiilor; •
nu exercita drepturile colective constitutionale cum sunt: dreptul
la asociere in sindicate, la negocierea contractului colectiv
de munca; • este limitat dreptul la creditare bancara, etc.
In consecinta, muncind in afara cadrului legal angajatul
suporta de unul singur toate riscurile si consecintele negative ale
acestei optiuni pe piata muncii.
Desi in mai mica masura, munca “la negru” implica
riscuri si pentru angajator. Dintre acestea amintim: • amenda
contraventionala pentru incalcarea prevederilor art. 4 din Legea
130/1999 (angajatorul nu inregistreaza conventiile civile in
registrul special sau nu stabileste prin hotararea organului
colectiv de conducere domeniile de activitate pretabile la raportul
de munca atipic, pe conventie civila); • amenda contraventionala
pentru incalcarea prevederilor art. 15 din Legea 130/1999 (angajatorul
primeste la munca o persoana fara sa incheie un contract de
munca sau o conventie civila); • amenda contraventionala
conform Legii 19/2000 privind dreptul la pensie si alte asigurari
sociale; • amenda contraventionala conform Legii 76/2002
pentru necomunicarea posturilor vacante; • raspundere penala
conform legilor 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor
incadrate in munca, 76/2002 privind sistemul asigurarilor
pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, 87/1994 pentru
combaterea evaziunii fiscale; • raspunderea civila delictuala
pentru toate pagubele pricinuite de lucratori tertilor;
• raspunderea materiala constand in calculul si
plata contributiilor la bugetul statului cu toate influentele legale
(majorari de intarziere, penalitati si dobanzi).
Urmare celor mai sus inserate conchidem ca multitudinea formelor de
raspundere legala ar trebui sa fie in masura sa descurajeze
angajatorul tentat sa-si asume riscul muncii “la negru”.
De asemenea, nu ar trebui sa fie neglijat nici faptul ca pe termen
lung, organizatia va avea performantele concurentionale atenuate de
calitatea, creativitatea si atasamentul indoielnice
ale unor lucratori „la negru”, pentru o firma de care
nu sunt legati prin nimic.
Cai si modalitati de combatere a muncii „la negru”
In actiunea de combatere a fenomenului muncii fara forme legale
la nivelul ITM Sibiu vor fi utilizate atait metode directe,
de control si sanctionare, cait si indirecte, de influentare
pe termen mediu si lung a atitudinii partilor fata de raportul de
munca. Ambele metode au un pronuntat caracter de prevenire.
Metodele directe, de control care vor fi utilizate in cadrul
Inspectoratului Teritorial de Munca Sibiu in scopul identificarii
si sanctionarii muncii „la negru” vor fi armonizate
cu caracteristicile particulare ale acestui tip de munca, purtaind
in acelasi timp si amprenta mobilului urmarit de inspectorul
de munca si a stilului personal al acestuia. In toate cazurile
profesionalismul, flerul si seriozitatea inspectorului – functionar
public – vor fi elemente ce vor concura la realizarea unui
control eficient. Scopul controlului va fi acela de a determina
partea sau partile implicate si vizate, sa respecte legalitatea
si sa formeze mentalitati clare in acest sens, cu efect pozitiv
imediat si de durata.
Metodele de control care se vor aplica vor fi determinate si de
pozitia geografica a judetului Sibiu, de structura populatiei, de
nivelul si particularitatile economice. Astfel, oferta de munca
mai dezvoltata decait in alte zone din Romainia
precum si pozitia de judet de granita implica mai multa mobilitate
din partea locuitorilor si chiar ingeniozitate in abordarea
unor raporturi de munca. Ca atare, metoda de control si desfasurarea
acestuia in timp va fi adaptata acestor circumstante.
In actiunea de control, ITM Sibiu isi propune sa abordeze
urmatoarele metode:
• metoda directa, care implica o evaluare generala a modului
in care agentul economic aplica si respecta legislatia muncii
si care are la baza discutiile cu persoane abilitate si reprezentative
din firma cu atributiuni de conducere si de evidenta resurselor
umane, precum si documentatia scriptica solicitata de inspector
si pusa la dispozitie, pentru studiu, de interlocutorul sau. Inspectorul
va explicita dispozitiile legale incidente angajatorului si va incheia
acte de control pe care le va insusi sau nu angajatorul si
le va comunica conform procedurii legale cu respectarea termenelor
de prescriptie;
• metoda controlului tematic inopinat care poate fi determinata
de conjuncturi care reclama abordarea in regim de urgenta
a unei verificari limitative la o tema propusa care de regula prezinta
eficienta in ceea ce priveste scopul si mobilul controlului.
Aceasta metoda este la indemaina si va fi uzitata pentru
identificarea si sanctionarea muncii “la negru”;
• metoda controlului in situatii „de criza”
se va folosi in situatii in care inspectorii sunt sesizati
prin scrisori, reclamatii si plaingeri despre incalcarea
unor drepturi subiective ale persoanelor angrenate in activitati
neevidentiate, situate inafara legii;
• metoda controlului de tip campanie se va desfasura in
regim planificat si va urmari in primul raind preventia
incalcarii sau aplicarii necorespunzatoare a legii dar si
efectul punitiv. In context ne propunem sa abordam de aceasta
maniera munca copilului, constientizarea unor categorii de populatie(cum
sunt rromii) in ceea ce priveste legislatia muncii si consecintele
incalcarii ei. Aceasta metoda de control va fi abordata in
unele perioade prestabilite in programele inspectoratului
si cu privire la unele sectoare ale economiei judetului.
Functie de criteriul de desfasurare in timp, controlul va
putea fi nocturn sau diurn. Alegerea timpului de control va fi determinata
de particularitatile agentilor economici controlati si va fi aprobata
de conducerea inspectoratului.
In ceea ce priveste componenta echipelor de control, acestea vor
putea fi omogene, constituite numai din inspectori de munca ai ITM
Sibiu sau mixte cu participarea politiei, sindicatelor sau altor
organe si organisme, functie de conjunctura.
Vom efectua atait controale tematice inopinate, cait si
planificate. In aceste actiuni vor fi antrenati si reprezentanti
ai salariatilor, ai sindicatului din unitate, unde e cazul, cait
si reprezentanti ai administratiei publice locale si judetene. Inspectia
privind munca “la negru” va viza, in principiu,
toate categoriile de angajatori din sectorul privat, public sau
cooperatist, asociatii si fundatii, persoane fizice autorizate.
Concluziile vizitelor de verificare (inspectiile) vor fi concretizate
in acte de control, iar acolo unde va fi cazul acestea vor
fi insotite de procese verbale de constatare si sanctionare
a contraventiilor.
Finalizarea actelor de aplicare a sanctiunilor se va face, dupa
caz la sediul angajatorului contravenient sau la sediul inspectoratului,
dupa investigatii mai in detaliu si consultari cu seful ierarhic
al inspectorului de munca si/sau conducerea inspectoratului.
Sanctionarea cu amenda a contraventiilor aferente muncii fara forme
legale, nu va constitui insa un scop in sine pentru
ca nu intotdeauna rezolva problema celui care lucreaza “la
negru”, in sensul protejarii sale.
Actiunile ce vor contribui indirect la combaterea muncii „la
negru” vor viza popularizarea legislatiei in domeniu,
informarea de specialitate, propaganda in favoarea muncii
in forma legala, constientizarea partilor asupra dezavantajelor
acestui tip de „raport de munca”.
Partile participante la raportul sau la pseudoraportul de munca
vor fi consiliate in principal la locul de exercitare a actiunii
de verificare dar si prin alte formule avaind si un vadit caracter
de preventie.
In acest sens vom avea in vedere:
• comunicate, note sau articole tematice sau de popularizare
a legislatiei si faptelor contraventionale, publicate sistematic
in ziarele locale;
• invitarea mass – media la actiunile de control;
• emisiuni informative la posturile de televiziune locale;
• editarea unui ghid informativ si orientativ privind dezavantajele
muncii “la negru”;
• organizarea si sustinerea unor cursuri de informare si perfectionare
in domeniul relatiilor de munca cu evidentierea unor particularitati
ale raportului de munca neevidentiat scriptic si consecintele juridice
al acestuia;
• intensificarea dialogului social cu sindicatele si consilierea
acestora pe probleme de legislatie a muncii;
promovarea unei campanii cu tematica prestabilita pentru informarea
si constientizarea unor minoritati ale populatiei active din judet
(rromii).
• promovarea unei campanii cu tematica prestabilita de protejare
a copiilor impotriva utilizarii acestora in cele mai
grave forme de munca. Munca copiilor va fi monitorizata de ITM in
mod curent prin controalele de fond la agentii economici, in
vederea asigurarii mediului protectiv, constitutional si legal si
aplicarii coercitiei legale angajatorului, acolo unde se impune;
• editarea unei brosuri privind problematica muncii “la
negru”;
• colaborarea cu primariile si alte institutii si organisme
pentru informare reciproca asupra unor aspecte antrenate de munca
“la negru”. Astfel, vom initia semnarea unor protocoale
de colaborare cu Inspectoratul Judetean de Politie Sibiu, Jandarmeria
si Gardienii publici, pentru sprijin reciproc;
